Lorighittas

Mod de preparare

Lorighittas este un tip de pasta care se face doar aici, are forma unui cercel, este de fapt ea insasi o comoara (si ca pret cca 15 euro /kg la producator sau 25-30 la vinzare pentru ca pentru un kg de pasta uscata se munceste cca 5-6 ore).

Numele vine de la cuvintul loriga = inel.

Se foloseste semola de grano dur, adica faina de griu dur (lat. Triticum durum) macinata mediu, nici prea fina nu trebuie sa fie, apa si sare. De fapt sarea se pune in apa.

Aluatul trebuie sa fie foarte bine framintat ca sa fie elastic, altfel se rupe cind faceti firul. Daca insa se rupe se lipeste cu usurinta. Trebuie sa aiba consistenta unei plastiline.

Firul de pasta se trece de 2 ori in jurul degetelor: aratator, mijlociu si inelar de la mina stinga apoi capetele se unesc si cele doua fire se rasucesc intre ele - va folositi de ambele miini si faceti acelasi gest ca si cind intoarceti ceasul, invirtiti rotita folosind degetul mare si aratatorul. Pasta obtinuta se lasa sa se usuce cca 3 -5 zile pe un cos de nuiele (astfel incit sa circule aerul si sa nu se mucegaiasca), nu se usuca la soare.

Pastele pentru ca trebuie sa fie uscate (eu le-am lasat numai o dimineata la uscat) fierb mai mult decit alte paste proaspete facute in casa care atunci cind se ridica la suprafata sunt aproape gata daca nu chiar gata... acestea fierb cred ca cca 8 minute minim (le gustati si va dati seama cit trebuie sa le lasati la fiert).

Cind sunt gata fierte le scurgeti si le amestecati cu sosul si le serviti.
Lorighittas sunt o pasta care se face numai in zona comunei Morgongiori (in limba sarda, caci nu este un dialect, ci o limba Mragaxòri si inseamna "gramada de pietre") la 33 de km de Oristano. Localitatea se afla in Rezervatia naturala Parco del Monte Arci, intr-o zona de dealuri, la 351 m deasupra nivelului marii si se poate admira cam tot ce vedeti in acest link:

http: //www.aboutsardinia.it/foto-comune/morgongiori.aspx

Pe aceste locuri omul a trait din cele mai vechi timpuri, in neolitic aici se extragea aurul negru al epocii de piatra: obsidianul sau sticla vulcanica din care se faceau virfuri de sageti si alte arme (cutite etc). Urmeaza putine informatii si dovezi din vremea romanilor in schimb foarte multe informatii scrise incepind din Evul Mediu

pentru cine vrea sa vada cum se fac in acest filmulet explica doua dintre cele trei metode:
1. cea traditionala pe care o face o doamna imbracat in negru asa cum am facut si eu (evident ca sfirele mele nu-s asa perfecte ... adica dintr-o bucata de aluat se scoate un fir prin rasucire
2. apoi exista varianta cu o masina in genul celei de tocat carne care scoate niste fire de pasta si care sunt foarte usor de rasucit
3. si metoda care aici lipseste si pe care am vazut-o insa in alte filme si poze: se fac spaghetti cu chitara (este o ustensila tipica din Abruzzo si n-are nimic in comun cu Sardinia insa este o varianta) si apoi aceste spaghete sunt rasucite.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=DkT3t97lPyY

In luna august in fiecare an aici se face Sagra delle Lorighittas daca o sa aveti ocazia sa fiti in zona nu ocoliti acest post, la Sagra se servesc produsele locale in acest caz aceste paste.

Pe aceeași temă:

Paste umplute cu urda si marar

Rigatoni cu pui, ciuperci si legume – One Pot Pasta

Sculuri de paste cu sos de rosii si busuioc