Semnificatia oualor vopsite de Pasti la romani si obiceiurile din jurul lor

Semnificatia oualor vopsite de Pasti la romani si obiceiurile din jurul lor

Exista foarte multe obiceiuri de Pasti care au legatura cu oul.

De exemplu, cine-si poate imagina aceasta sarbatoare fara ciocnitul de oua rosii?

Insa, se pare ca obiceiul colorarii oualor este unul mult mai vechi, cu radacini in Asia, si care a fost adoptat si incarcat cu simbolostica religioasa de catre crestini.

In unele tari ale Europei acest obicei s-a pierdut, dar la romani a inflorit, atingand chiar statutul de arta. 

Insa, care este simbolistica oualor de Pasti la romani? 

In urma cu cateva mii de ani, inaintea crestinismului, in China exista obiceiul de a face cadouri oua colorate in ajunul Anului Nou chinezesc sau cu ocazia sarbatorii Tsing-ming.

De asemenea, la vechii persi, in apropierea Anului Nou persan, care cadea in ziua echinoxului de primavara, preotii zoroastrieni vopseau oua pe care le ofereau credinciosilor.

In Roma Antica, tinerii vopseau ouale in rosu si le trimiteau celor dragi, cu ocazia sarbatorii lui Ianus. Chiar si in nord, in Finlanda, oamenii purtau in buzunare oua rosii cand trageau prima brazda de plug primavara.

La romani, ouale rosii au devenit simbolul sarbatorii dedicate Invierii Domnului. Explicatia colorarii lor este ca Maica Domnului, cand a mers sa-si planga fiul rastignit pe cruce, a asezat un cos cu oua la picioarele fiului ei, iar acestea s-au colorat de la sangele ranilor lui Iisus.

Mantuitorul a spus atunci: "De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi."

Romanii, superstitiosi de fel, spun despre oul rosu ca ar avea puteri miraculoase: vindeca, indeparteaza raul, infrumuseteaza si dau putere.

De aceea, de aici au si derivat multe ritualuri care se invart in jurul oului rosu.

De exemplu, se spune ca ouale inrosite in Joia Mare, nu se strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouale rosii duse la biserica si sfintite, daca sunt ingropate intr-o gospodarie o feresc de de stricaciunile aduse de grindina. 

In dimineata din duminica Pastelui, se obisnuieste sa se spele pe fata cu apa neinceputa, in care pun un ou rosu pentru ca sa fie sanatosi si frumosi tot anul.

Cojile de la ouale rosii sunt puse in brazde, la arat, pentru ca pamantul sa devina mai fertil.

In cazul in care va intrebati de ce ciocnesc romanii oua, acest gest semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula “Hristos a inviat”, la care se raspunde “Adevarat a inviat”.

Obiceiuri de Pasti din diverse zone ale Romaniei

Bucovina - cojile oualor vopsite sunt pastrate si se arunca in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (incarnari ale copiilor morti nebotezati, care se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). Astfel, cojile rosii vestesc Blajinilor ca a venit Sarbatoarea Sfintelor Pasti.

Sibiului - un pom, asemanator cu cel de Craciun, este impodobit cu oua vopsite, golite de continutul lor. 

Maramures - in prima zi de Pasti, copiii merg la prieteni si la vecini sa anunte Invierea Domnului, iar gazda ii rasplateste cu cate un ou rosu. Totodata, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa fie armonie tot restul anului.

Ce reprezinta ouale vopsite in alte culori:

De obicei, ouale colorate in alte culori decat rosu au o simbolistica aparte:

Verde - prospetime, speranta, venirea primaverii
Albastru - sanatate, vitalitate
Negru - statornicie, eternitate, dar si chinul si durerea lui Iisus rastignit pe cruce
Galben - lumina, fericire, ospitalitate

E bine ca de Pati sa aveti oua vopsite in mai multe culori, pentru a avea parte tot anul de lucrurile pe care le reprezinta acestea.

Sursa foto: welcome2romania.wordpress.com
Sursa articol: crestinortodox.ro

 

Comentarii

Pentru a comenta trebuie sa fii autentificat. Log in

Pasca traditionala cu branza si stafide

Pasca traditionala cu branza si stafide

Pasca traditionala cu branza si stafide
Friptura De Miel

Friptura De Miel

Friptura De Miel
Drob de Miel

Drob de Miel

Drob de Miel
Cele mai apreciate rețete
Prajitura turnata cu branza si fructe de vara - un desert racoros
1
Dulciuri

Prajitura turnata cu branza si fructe de vara - un desert racoros

Prajitura turnata cu branza si fructe de vara iti rasfața simturile cu fiecare muscatura. Textura fina a branzei se...

Prajitura turnata cu branza si fructe de vara - un desert racoros
Desert rapid cu biscuiti si ciocolata - gata in cateva minute
2
Dulciuri

Desert rapid cu biscuiti si ciocolata - gata in cateva minute

Un desert rapid si delicios facut cu biscuiti si crema de ciocolata. Alternezi straturile de biscuiti si crema pentru a...

Desert rapid cu biscuiti si ciocolata - gata in cateva minute
Clatite cu dovlecel si branza
3
Aperitive

Clatite cu dovlecel si branza

Clatite cu dovlecel si branza
Prajitura Tosca - un desert imbietor
4
Dulciuri

Prajitura Tosca - un desert imbietor

Prajitura Tosca este adesea servita cu o cups de frișca sau cu o lingurita de smantana pentru a completa perfect echilibrul...

Prajitura Tosca - un desert imbietor
Savarine cu frisca - desert delicat si racoritor
5
Dulciuri

Savarine cu frisca - desert delicat si racoritor

Savarinele cu frisca sunt o delicioasa imbinare intre textura pufoasa și ușor umeda a savarinei, imbibata cu deliciosul...

Savarine cu frisca - desert delicat si racoritor
Parteneri
Cozonac pufos cu aluat oparit
Culinar.RO

Cozonac pufos cu aluat oparit

Cozonacul pufos cu aluat oparit se pastreaza moale si pufos si in zilele urmatoare. Aluatul de cozonac se lucreaza foarte...

Cozonac pufos cu aluat oparit
Cheesecake fara coacere cu capsuni. Un desert fin si aromat.
Gustos.RO

Cheesecake fara coacere cu capsuni. Un desert fin si aromat.

Incearca reteta noastra delicioasa de cheesecake fara coacere cu capșuni, un desert racoritor si ușor de preparat....

Cheesecake fara coacere cu capsuni. Un desert fin si aromat.