Tot din inima Ardealului vine si reteta asta si e tot veche (din caietul bunicii mele, care scria cu manuta ei: drojdiuta, deka si alti termeni de care noi am uitat in vreme... )
Avem nevoie de putine ingrediente - este o reteta economicoasa dar foarte buna, o varianta a traditionalilor papanasi.
Pregatim tot ce ne trebuie (bolul in care vom lucra, faina, cele 2 linguri de zahar pudra, separam galbenusurile si punem apa la fiert intr-un vas larg), pentru ca odata incepand a lucra cartofii nu mai avem timp de manevra - cartofii oxideaza urgent!
Curatim cartofii, i dam pe razatoarea fina sau robot (mai degraba!) si repede-repede i stoarcem in maini de apa ce-o contin sarmanii. Si mai repede, daca se poate, adaugam cele doua galbenusuri, zaharul pudra, amestecam dar nu foarte convingator, sa nu le treaca prin cap sa mai lase apa, punem faina si varam manurile (bleah!); amestecam si la nevoie mai adugam faina, pana cand intalnirea de gradul III intre maini si coca este lipicioasa dar placuta.
Intre timp apa de pe soba o fi inceput sa fiarba, o saram bine si incepem sa facem galuscutele: inmuiem o lingura in apa clocotita, scoatem... repede... o portie de coca, o plimbam pe dansa intre palmele umede si cand e rotunda o slobozim in cratita furioasa. Facem tot asa pana terminam coca; galuscutele se lasa la fund si-acolo vor sta vreo 10 minute. Noi nu stam ci luam o tigaie, punem in ea un putin unt si-un putin ulei, lasam sa se topeasca si cand e fierbinte, prajim pesmetul pana la auriu, presaram zahar brun si nuca macinata.
In vremea asta galuscutele se vor fi ridicat la suprafata, semn ca sunt fierte; le scoatem cu o spumiera si le tavalim in pesmetul fierbinte - musai sa sfaraie.
Serviti cu smantana, sirop, duceata, nuca taiata finut, orice va place dar, neaparat fierbinti - se topesc in gura - cand se racesc se si intaresc, ceea ce e tare pacat.
Îmi place
Distribuie
Comentarii
Adaugă comentariu