Scurta istorie a tacamurilor

(0)

2010-07-28 00:00:00

Scurta istorie a tacamurilorDe-a lungul timpului, multe instrumente sofisticate au fost inventate pentru a ne ajuta in prepararea alimentelor si mancatul lor. Totusi, unele instrumente au ramas aproape la fel inca din vremurile preistorice, cand omul s-a gandit pentru prima oara sa modeleze o piatra in asa fel incat sa obtina o muchie ascutita.

Timp de mii de ani, majoritatea mancarurilor erau consumate utilizand degetele (lucru valabil si astazi in anumite regiuni). In perioada medievala, doar aristocratii utilizau tacamuri. Abia in anii 1600, in Europa, cutitul, furculita si lingura au inceput sa fie utilizate impreuna. Astazi, cele trei instrumente sunt practic nelipsite atunci cand luam masa. Exista si exceptii: majoritatea culturilor asiatice utilizeaza betisoare in locul tacamurilor cu care occidentalii sunt atat de obisnuiti.

Una dintre cutumele pe care occidentalii le respecta atunci cand aranjeaza masa e utilizarea de tacamuri diferite pentru fiecare fel de mancare disponibil. Astfel, tacamurile necesare primului fel sunt asezate mai departe de farfurie, cele pentru felurile urmatoare fiind asezate din ce in ce mai aproape de farfurie.

Cutitul este primul instrument de bucatarie inventat.

Abia in secolul al XVII-lea, oamenii au inceput sa utilizeze cutite concepute special pentru a fi folosite in timpul mesei. Exista o intreaga varietate de cutite, dedicate atat celor care iau masa, cat si celor care o pregatesc.

Cutitele profesionale, dedicate bucatarilor, sunt impartite pe categorii corespunzatoare sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca: sa toace, sa transeze carne, sa sculpteze legumele etc.

Furculitele sunt considerate originare din Grecia Antica, insa pe atunci, erau foarte diferite de cele utilizate astazi. Desi este un instrument foarte popular, furculita este mai recenta decat cutitul si lingura. Prima furculita avea doar doi dinti fiind utilizata in principal la fixarea carnii atunci in timpul transarii ei. In timpul Evului Mediu, furculitele erau frecvent intalnite la curtile regale din Orientul Mijlociu. Pe la inceputul secolului al XVII-lea, furculitele au ajuns in Italia si apoi in tot vestul Europei, desi in acea perioada europenii considerau furculita un instrument nepotrivit pentru utilizarea in timpul mesei. Curand a ajuns la moda in cercurile inalte ale societatii, raspandindu-se ulterior in toate paturile sociale.

In timp, s-a facut trecerea de la 2 dinti ai furculitei la 3 sau 4 dinti pentru a putea permite ridicarea mancarii fara ajutorul suplimentar al lingurei. In secolul al XVIII-lea acest tip de furculita a inceput sa se raspandeasca in America.

Actualmente, exista numeroase tipuri de furculite: pentru fructe, pentru peste, pentru desert etc.

Lingurile au existat cu mult inainte de a fi utilizate in bucatarie, prima mentiune a lingurilor utilizate in acest scop datand din anii 1300. In Evul Mediu, lingurile erau facute atat din lemn, cat si din cupru si alama. Cei din clasele superioare, aveau tacamuri din argint gravate cu insemnele familiei si erau deseori oferite ca dar de nunta. Lingurile moderne servesc unor scopuri multiple si sunt facute, de regula, din inox, plastic sau lemn.