Cum sa alegi vinul potrivit

Ca si mancarurile, vinul are un caracter dinamic – inglobeaza o serie de ingrediente si arome care interactioneaza pentru a da un gust delicios alimentelor cu care este asociat. Cand vinul si mancarea se combina, dinamica fiecaruia se schimba. Rezultatul este ceva complet nou, succesul sau esecul acestuia depinzand de inspiratia noastra in a asocia cu inteligenta aceste doua surse de placere.

La nivel senzorial, atunci cand vinul si mancarea se amesteca, unul din urmatoarele procese are loc:

Mancarea accentueaza o caracteristica a vinului. De exemplu, daca mancati nuci, care sunt astringente si apoi gustati un vin cu aceeasi caracteristica (de exemplu Bordeaux), acesta din urma are un gust foarte sec si astringent, multi oameni considerandu-l imposibil de baut.Mancarea poate diminua o caracteristica a vinului. Proteinele diminueaza senzatia de astringent. De exemplu, un vin sec, foarte astringent, care in mod normal nu este apreciat individual, devine foarte apetisant atunci cand insoteste o friptura rosie, in sange.Intensitatea aromei alimentelor poate diminua aroma vinului (sau vice versa). Vinul poate induce o noua savoare mancarii. De exemplu, un vin rosu imbogatit cu fructe de padure poate transfera aceste arome mancarii pe care o acompaniaza.Combinatia dintre vin si mancare poate cauza aparitia unui gust care nu apartine nici vinului, nici mancarii. De exemplu, carnea alba (de pasare) combinata cu Bordeaux rosu creeaza senzatia de gust metalic.

Modul in care vinul reactioneaza cu mancarea este predictil, ceea ce ne ofera posibilitatea de a determina asocieri potrivite. Componentele principale ale vinului (alcoolul, dulceata, aciditatea si astringenta) sunt corelate cu principalele categorii de gust ale mancarurilor (dulceata, aciditate, amareala si continutul de sare) si functioneaza conform acelorasi principii: unele elemente se accentueaza reciproc, altele se estompeaza, devenind fade.

Cum interactioneaza vinul cu mancarea?

Iata cateva exemple:

Vinul astringent

Vinurile astringente sunt majoritatea vinurilor din struguri Cabernet Sauvignon (inclusiv Bordeaux rosu) sau orice vin are a devenit tanic din cauza imbatranirii. Aceste vinuri pot avea urmatoarele efecte:
Diminueaza gustul dulce din mancaruri.
Are un gust mai fin si mai putin astringent cand este insotit de alimente mai grase, bogate in proteine – precum friptura sau branza.
Are un gust mai putin amar cand este combinat cu alimente sarate.
Accentueaza gustul astringent cand este asociat cu mancaruri picante.

Vinuri dulci

Vinurile dulci pot fi utilizate in urmatoarele combinatii:
Au gust mai putin dulce, dar cu aroma de fructe mai intensa cand sunt consumate cu mancaruri sarate.
Intensifica gustul mancarurilor sarate.
Se potrivesc cu deserturile.

Vinuri acide

Din aceasta categorie fac parte parte vinurile seci si au urmatoarele proprietati:
Consumate in combinatie cu mancaruri sarate, apare o senzatie de estompare a aciditatii.
Au un gust mai putin acid cand sunt combinate cu mancaruri usor dulci.
Face ca mancarurile sa aiba un gust putin mai sarat.
Echilibreaza alimentele "grele" prin contrabalansarea grasimilor si a uleiurilor.

Vinurile cu continut ridicat de alcool

 Acestea sunt vinurile obtinute din majoritatea soiurilor de struguri ce cresc in clima temperata. Aceste vinuri pot sa:
Acopere aroma delicata si usoara a unor mancaruri.
Se potrivesc foarte bine cu mancarurile usor dulci.

Cum potrivim mancarea cu vinul?

Exista doua principii pe care le putem folosi atunci cand asociem vinul cu mancarea: complementaritatea si contrastul. Primul principiu presupune alegerea vinului similar intr-un fel sau altul cu alimentele servite. Celalalt principiu implica asocierea vinului cu alimente de care se diferentiaza prin ceva.

Desi exista cateva reguli dupa care ne putem ghida in alegerea vinului, acest proces este unul pur personal, succesul sau esecul unei asocieri tine de gustul fiecaruia.