Sucurile carbogazoase si sanatatea

Sucurile fac parte din "alimentatia" noastra zilnica, prin urmare merita atentie atunci cand vorbim de sanatate. Consumul de sucuri de cateva ori pe zi are consecinte importante asupra organismului. In plus, in ultima perioada se dezbate daca e benefica inlocuirea unei mese solide cu suplimetele lichide si care e rolul alimentatiei solide si vitalitatea acesteia.

Prin "bauturi" intelegem cafea, ceai, lapte, apa minerala, sucuri - naturale sau nu, cu sau fara acid, vin, bere, tarie etc.

Sucurile, in special cele carbogazoase care contin sirop de porumb bogat in fructoza stau la baza unor noi categorii de bauturi medicinale si de alimente lichide. Costul de productie este scazut, intrucat apa, acidularea si aromele sunt ieftine.

Pretul final este mult crescut de campanile de branding si de advertising ale produselor. In ultimii ani, in Europa si in USA, cea mai populara forma de hidratare o constituie sucurile (bauturile racoritoare), acestea fiind cu mult mai consummate decat cafeaua, ceaiul sau sucul natural.

Statisticile din 2008 au aratat ca fiecare persoana consuma, in medie, 89,8 litri de bauturi carbogazoase pe an, cu aproape 4% mai mult decat in anul precedent. La baza bauturilor carbogazoase a stat apa minerala care era recunoscuta inca din cele mai vechi timpuri pentru efectele ei terapeutice. Cand au analizat aceasta apa, cercetatorii au descoperit disoxidul de carbon ca fiind sursa bulelor din izvoarele naturale de apa minerala. La putin timp dupa aceasta descoperire, cercetatorii au ajuns sa stapaneasca producerea artificiala a bulelor din apa. Farmacistii au fost primii care au vandut apa carbogazoasa, in secolul al XIX-lea, desi se stia ca nu e tocmai sanatoasa, cu atat mai mult cu cat masinile care o produceau includeau utilizarea acidului sulfuric.

Cum aceasta apa lasa un gust metallic, farmacistii au cautat sa adauge aditivi care sa-I dea aroma si i-au ales pe cei considerati a avea proprietati purative: scoarta de mesteacan, papadie. Mai tarziu au ajuns la ghimbir, lamiae etc. Farmacia din colt era de fapt un loc de socializare. La scurt timp, bauturile carbogazoase au devenit disponibile si pentru drumuri, odata cu imbutelierea. Aparatele de la care puteai sa-ti cumperi sucuri au fost introduce in 1920. Principalele ingrediente ale bauturilor racoritoare se regasesc in aceasta lista: apa, dioxid de carbon, arome, coloranti, cofeina, acizi, conservanti, potasiu, sodium, fosfor si indulcitori: sirop de porumb bogat in fructoza, zaharoza din zahar sau indulcitori sintetici precum aspartame, zaharina, acesulfame K. Coca Cola se presupunea initial ca ar contine derivate din cocaina, dar reprezentamtii companiei infirma acest lucru. Dr. John Pemberton – un farmacist din Atlanta, a fost primul care a obtinut coca-cola dintr-un amestec de plante. Bautura a devenit, de atunci, emblematica pentru America si este unul dintre cele mai cunoscute branduri din lume. Actualmente, coca cola a introdus sortimente cu aroma de cirese, lamiae, vanilie si chiar ciocolata, menite sa atinga noi segmente de consumatori.

Consumul de sucuri este prezent in viata de zi cu zi, mai ales in randul tinerilor si al copiilor, fapt care s-a dovedit a fi un motiv de ingrijorare pentru nutritionisti si doctori. Nutritionistii numesc sucurile "dulciuri lichide".

Degradarea dintilor, intarzierea dezvoltarii osoase, obezitate, diabet – sunt doar cateva dintre afectiunile associate consumului excesiv de sucuri. Un studiu efectuat pe un esantion reprezentativ de copii cu varsta intre 6-11 ani a constatat ca 60% dintre baieti si 70% dintre fete au carenta de calciu. Laptele – chiar si cel cu ciocolata, este recomandat in locul sucurilor. Din nefericire, in ciuda semnalelor de alarma pe care nutritionistii le trag in ultimii ani, lucrurile nu par sa se remedieze. Sucurile sunt greu de evitat, mai mult chiar, sunt associate cu hamburgeri, hot dog, cartofi prajiti etc. Intr-o masa bogata in zahar, grasimi si calorii care nu face decat sa dauneze sanatatii. Chiar si consumul de sucuri dietetice ridica probleme importante.

Companiile care vand si promoveaza astfel de produse accentueaza faptul ca sucurile dietetice au un gust excelent si diminueaza setea fara a avea zahar in continut, deci cu un numar scazut de calorii. Acestia uita insa sa mentioneze care sunt efectele inlocuitorilor de zahar. Aspartamul, de exemplu, este destul de controversat, fiind asociat cu o serie de afectiuni cronice: crampe, vertigo etc. Cele mai recente trenduri includ totusi bauturi mai sanatoase: apa imbogatita cu suplimente (vitamine, minerale, proteine si chiar fibre). Insa trebuie luat in consideratie ca si aceasta apa trebuie consumata doar de cei care au nevoie de suplimentele pe care ea le ofera, pentru a crea excese in organism.