Interviu cu Adry, Bucatarul lunii Februarie!

(0)

2009-04-05 00:00:00

A o descrie pe Adry in cateva randuri e departe de a fi o misiune usoara. Ce alegi din multitudinea de trasaturi ce razbat din acest interviu? Ce e mai relevant? Ca e sociabila si extrovertita? Ca iubeste calatoriile si natura? Ca e pozitiva si (paradoxal!) cucerita de Blaga si Bacovia? Un indiscutabil talent literar, alaturi de faptul ca e "o mare visatoare" (dupa cum se autonumeste) contribuie din plin la expresivitatea acestui interviu ce va trezi in toti "un dor de duca" greu de stavilit

Spune-ne cateva lucruri despre tine: cati copii, cati catei, cate visuri, cate reusite etc.

La intrebarea asta as putea sa-mi povestesc viata dar n-o sa va plictisesc cu asta! Sa incerc sa selectionez cate lucruri despre mine!
Numele meu e Adriana (usor de intuit dupa nick-ul ales, Adry), stau in Italia de douazeci de ani, la Salerno, oras situat pe malul marii Tirenice intr-o zona cu un peisaj superb! De aici plecand inspre nord se poate vizita faimoasa costiera Amalfitana cu perlele Amalfi si Positano, iar inspre sud se poate admira costiera Cilentana mult mai putin turistica, dar care incanta privirile cu apusuri de neuitat si splendide plaje necontaminate!

Casatorita, fara copii am decis sa dedic o buna parte din timpul liber celor patru caini pe care ii iubesc mult de tot, asa incat nu reusesc sa-mi imaginez viata mea fara ei!
Sunt intr-adevar o mare visatoare! Visez cu ochii deschisi cum se spune si asta ma ajuta mult in viata de zi cu zi! Visele sunt un fel de refugiu in momentele dificile!
Reusitele pentru mine sunt chiar si cele marunte dobandite zi de zi!
Dar unul din visurile mele care sper ca odata si odata sa se transforme intr-o reusita e sa sa dau "casa" la cati mai multi caini abandonati de proprietari necrutatori si ignoranti!

De pe ce meleaguri vii?

Sunt nascuta in Venetia (un sat de langa Fagaras) sa zicem cu ceva ani in urma!!
Venetia se pare ca mi-a purtat noroc (la liceu un coleg a "scris" cu briceagul pe banca mea: italianca!!!). Dar in acei ani (anii '70), Italia era asa departe incat nu facea parte nici macar din visurile mele!

Sunt atat de legata de satucul asta unde stau parintii mei, unde am radaciniile si toate amintirile copilariei, dar si unde reusesc sa ma relaxez total, departe de stress!
Pentru mine e un loc fermecat, o oaza de liniste si pace!!
In primii ani de scoala m-am mutat la Brasov (orasul meu drag de care ma leaga toate amintirile adolescentei, primele iubiri.) si acolo am ramas pana in '89 cand am lasat Romania!

Ce vant te-a dus in Italia?

Sa zicem destinul!!! Mi-a fost dat sa cunosc pe la jumatatea anilor '80 un tanar italian care apoi a devenit sotul meu!

Ce-ti lipeste cel mai mult din Romania? Si, sperand ca nu ai uitat motivele pentru care ai plecat, ce nu-ti lipseste deloc?

Imi lipseste familia, acum mult mai mult ca in primii ani, imi lipsesc prietenii (cei de suflet au ramas in orasul meu iubit), imi lipsesc bunatatile pe care le pregateste mama, imi lipseste iarna de acasa (zapada), toate traditiile noastre de sarbatorietc!
Ce nu-mi lipseste? Chiar nu-mi vine nimic in minte acum!

Sa discutam despre interese.

Cartea preferata:
Multe sunt cartile mele preferate! Cu mine am adus doua volume de poezii: Blaga si Bacovia pe care le scot uneori la iveala si recitesc versurile preferate! Din pacate tot ceea ce a fost publicat in Romania dupa '89 de autori romani imi este necunoscut si asta nu ma onoreaza!

Citesc carti de toate tipurile: romane (romanele istorice imi plac mult), politiste (Giorgio Faletti, ca autor e fantastic), carti din domeniul etologiei (se ocupa de comportamentul animalelor), dar un roman care mi-a intrat in suflet este: Il cacciatore di aquiloni (The kite runner ) de Khaled Hosseini un scriitor afgan care traieste in America! S-a facut si un film dupa acest roman pe care n-am reusit sa-l vad!

Filmul preferat:
Greu de decis si aici!!! Recordul (pentru numarul de vizionari din parte mea) dupa Doctor Zhivago regizat de David Lean, este La mia Africa (Out of Africa---pur si simplu nu-mi aduc aminte titlul romanesc, desi prima data l-am vazut acasa!) in regia lui Sydney Pollack , dar pe locul I in momentul acesta este: Prendemi l'anima, in regia lui Roberto Faenza! Cred ca as fi in stare sa-l vad in fiecare zi! Mi-a starnit emotii atat de puternice!
Filmul are un cast intrnational, deci cred ca a fost distribuit si in afara Italiei, dar nu stiu cu ce titlu!

Cel mai impresionant loc vizitat:
Calatoria care m-a impresionat cel mai mult a fost in Egipt!!
N-am ajuns la Cairo sa vad piramidale si Sfinxul (era prea departe fiind cazati in sudul tarii aproape de granita cu Sudanul), dar am vizitat templele milenare Luxor si Karnac (cu coloanele lui maiestoase, unde seara se da un superb spectacol de sunet si lumini!), valea regilor cu mormintele faraonilor si templul reginei Hatshepsut , colosii lui Memnon si croaziera pe apele linistite ale Nilului!!!
Sunt de nedescris sentimentale pe care le-am avut vizitand aceste locuri pline de istorie!!

Cum se impaca toate aceste interese cu viata de familie?

Nu e greu deloc!! Reusesc sa fac cate putin din toate si apoi cu sotul avem multe pasiuni in comun!! Poate ca tocmai asta e secretul!

Care crezi ca e cea mai importanta invatatura pe care trebuie sa o transmiti copiilor?


Aici ma abtin! Neavind copii (doar nepoti) ii las pe parinti sa transmita fiilor valori care in ultimul timp s-au cam pierdut!
Stiu eu daca as fi avut? Nu vreau deloc sa fac pe moralista mai ales ca "meseria" de parinte e destul de dificila, dar cred ca in ziua de azi copii obtin totul extrem de usor!
Un" NU" categoric la unele "mofturi" trebuie spus!

Se spune despre persoanele care prefera cainii (asa ca tine) ca sunt deschise, extrovertite, prietenoase si petrecarete. Te incadrezi in acest profil psihologic?

Da, in mare parte se potriveste! Usor leg prietenii, imi place sa stau la taifas, sa invit musafiri la un pahar de vorba, sa pregatesc ceva bun, ceea ce stiu ca le face placere iar in momentele critice caut confortul celor dragi!
Trebuie sa fie mereu lume in jurul meu!

Povesteste-ne cum ai descoperit comunitatea RC.
Nu sunt foarte sigura, dar cred ca s-a vorbit odata pe un alt forum unde eram inscrisa!!! (avea doar o mica rubrica de bucatarie)!!
Apoi o gramada de fete le-am reintilnit aici!

Ce ai schimba la ea?
Sincera sa fiu n-as schimba nimic! Imi place exact asa cum e!
Imi place comunitatea asta cu lume educata, se converseaza mereu pe un ton placut, retetele sunt interesante si reprezinta o sursa de inspiratie in momentele de pana!

Un gand de final pentru membrii RC

Sper in primul rand sa ramanem o familie unita, sa ne impartasim "secretele" intr-ale bucatariei cu acelasi spirit lejer de pana acum!
Urez tuturor sa reuseasca sa-si indeplineasca dorintele in momentele astea nu prea fericite de criza mondiala, sa fie sanatosi si la cat mai multe retete culinare!!!!