Santandrei sau Noaptea lupilor

Santandrei sau Noaptea lupilor

Santandrei – este o divinitate geto-daca. Dateaza deci din perioada precrestina si este personificarea Lupului. Ziua coincide cu Anul Nou dacic.

Aceasta zi, marcheaza inceperea sarbatorilor de iarna – care se sfarsesc odata cu Boboteaza si Sf. Ion.

Este considerata noaptea necurata sau noaptea strigoilor si a moroilor… noaptea spiritelor nelinistite, care se bat la hotare, raspantii sau locuri blestemate ori bantuie pamantenii, sug sangele celor vii, fura sporul vitelor, leaga puterea barbatilor si se joaca cu lupii pana la cantatul cocosilor. In aceasta seara au loc practici si ritualuri religioase care au drept scop protejarea gospodariilor si a celor ce locuiesc in ele.

Usturoiul este planta care ar rezolva in mare masura aceste actiuni malefice. De aceea, pana la caderea serii, se ung usile, ferestrele si hornurile caselor cu usturoi, se atarna in coarnele vitelor si se face oamenilor – pe frunte - semnul crucii.

Fetele si flacaii aduc capatani de usturoi pe care il strang intr-o covata – care este pazita de o batrana, la lumina lumanarii, toata noapea – timp in care cei tineri, mananca si se veselesc. Dimineata, usturoiul se imparte tuturor si se pastreaza langa icoane, se ingroapa in marginea lanului sau se foloseste ca leac pentru boli, in descantece sau farmece.

Vremea este prielnica pentru practici oculte, observatii meteorologice sau astrologice.

Obiceiuri de Sfantul Andrei:
* Turta lui Andrei – sau aflarea ursitului. Fetele nemaritate framanta de cu seara o turta cu faina curata de grau, multa sare si apa neinceputa. Turta se coace pe plita si se mananca inainte de culcare. Baiatul care – in vis – vine sa aduca apa fetei insetate, este ursitul acesteia si anul urmator ii va deveni sot.
* Pe inserat se aduce in casa o ramura de pom fructifer: cires, visin, cais, zarzar, corcodus etc. Ramura se pune in apa si nu se mai schimba locul acesteia pana de Craciun. Daca in acest timp infloreste, sunt semne ca anul ce vine va fi bogat si indestulat, iar ramura inflorita se foloseste pentru a sorcovi rudele si vecinii.
* Tot in aceasta seara se seamana grau – pentru a indrepta rodnicia ogoarelor. Cat de mare, de des si de verde creste graul reprezinta barometrul dupa care se masoara bunastarea din anul ce vine. Cu acest grau se colinda in seara Anului Nou, alaturi de capre, caluti, plug, vasilica...

Dar asta este deja alta poveste...

Autor: alina_i

 

Comentarii

Pentru a comenta trebuie sa fii autentificat. Log in

Tort cu banane si biscuiti, in doua culori

Tort cu banane si biscuiti, in doua culori

Tort cu banane si biscuiti, in doua culori
Fasole scazuta cu ciolan de porc afumat si ardei copt

Fasole scazuta cu ciolan de porc afumat si ardei copt

Fasole scazuta cu ciolan de porc afumat si ardei copt
Poale-n brau si colacei cu branza dulce si ciocolata

Poale-n brau si colacei cu branza dulce si ciocolata

Poale-n brau si colacei cu branza dulce si ciocolata
Cele mai apreciate rețete
Chisca umpluta cu crupe albe
1
Mancaruri cu carne

Chisca umpluta cu crupe albe

Chisca umpluta cu crupe albe
Tort cu banane si biscuiti, in doua culori
2
Dulciuri

Tort cu banane si biscuiti, in doua culori

Tort cu banane si biscuiti, in doua culori
Prajitura cu foi si gem de prune
3
Dulciuri

Prajitura cu foi si gem de prune

Prajitura cu foi si gem de prune
Savarine cu frisca
4
Dulciuri

Savarine cu frisca

Savarine cu frisca
Furescuri cu Untura
5
Dulciuri

Furescuri cu Untura

Furescuri cu Untura
Parteneri
Sarmale cu ciuperci de post
Bucataras.RO

Sarmale cu ciuperci de post

Sunt cele mai bune sarmale ever....

Sarmale cu ciuperci de post
Poale-n brau (branzoaice)
Culinar.RO

Poale-n brau (branzoaice)

In Muntenia li se spune branzoaice, in Moldova Poale-n brau, dar sunt bune oricum le-ai spune.

Poale-n brau (branzoaice)
Cozonac evantai
Gustos.RO

Cozonac evantai

Intr-un bol se dizolva drojdia cu zaharul si putin lapte caldut.

Cozonac evantai