Istoria bomboanelor

Delicioase si intotdeauna tentante, bomboanele ne indulcesc viata aproape in fiecare zi. Desi par absolut banale, bomboanele au cunoscut transformari semnificative de-a lungul timpului.

Termenul "bomboana" inglobeaza actualmente numeroase caracteristici: grad de duritate - tare, elastica sau moale, textura - fina sau granulata etc.

Desi, la baza, bomboanele nu sunt altceva decat zahar dizolvat in apa cu cateva arome si coloranti adaugati, totusi ceva le diferentiaza. Iar principalul mijloc prin care se obtin diverse sortimente de bomboane e ajustarea temperaturii la care sunt preparate: temperaturile ridicate produc o bomboana tare, temperaturile medii sunt caracteristice fabricatiei bomboanelor moi, iar temperaturile scazute sunt caracteristice bomboanelor gumate.

Bomboanele devin mai complexe pe masura ce sunt amestecate ingredientele de baza cu fructe, arome, nuci sau ciocolata

Prima guma de mestecat

Originea bomboanelor e incerta, intrucat oamenii au consumat dintodeauna intr-o forma sau alta dulciuri. Este un fapt documentat ca Homo Sapiens erau incantati de fagurii de miere si ca extrageau seva dulce din pomi. Aceasta, combinata cu ceara de albine a format prima guma de mestecat, gasita in mormintele antice si mentionata in primele scrieri.

Odata cu evolutia culturilor, a evoluat si bomboana. In antichitate, egiptenii, arabii si chinezii erau recunoscuti pentru retele lor de bomboane compuse din fructe si nuci trecute prin miere. Fructele uscate si nucile erau innobilate prin amestecarea cu ingrediente dulci sau florale. Curmalele si smochinele – fructe cu un inalt continut de zahar – erau deseori folosite in fabricarea bomboanelor. Totusi, mierea a ramas cel mai utilizat indulcitor, pana cand trestia de zahar a fost descoperita, prin anii 1200 i.e.n – cand a si fost pentru prima data mentionata in scrierile sanscrite.

Bomboanele – simbol al bunastarii materiale

In Europa bomboanele au ajuns prin secolul al XI-lea, odata cu intoarcerea cruciatilor din razboaie, care, obisnuiti cu bauturile dulci si bomboanele consumate in strainatate, au solicitat aceste tratatii si de la teritoriile natale. Desi trestia de zahar era disponibila, prelucrarea ei si fabricarea bomboanelor erau costisitoare, prin urmare, acestea au devenit un aliment extravagant, pe care si-l permiteau doar cei instariti.

In secolul al XIII-lea, Venetia era capitala bomboanelor. Sculpturile decorative dulci erau in voga printre curtile regale europene. Bomboanele ca arta au aparut ca urmare a cofetarilor de pe langa curtile domnesti care erau incurajati sa experimenteze cu cat mai multe substante exotice in cautarea celor mai interesante combinatii.

Delicioasele bomboane de ciocolata

Urmatorul punct de cotitura major din istoria bomboanelor il constituie intalnirea dintre acestea si cacao. Desi nu pareau sa aiba prea multe in comun la inceput, in timp, odata cu producerea pe scara larga atat a zaharului, cat si a pudrei de cacao, aceste doua elemente s-au combinat in producerea bomboanelor de ciocolata. Aceasta s-a transformat cu repeziciune intr-o adevarata industrie, la inceputul secolului al XIX-lea, fiind sustinuta si de dezvoltarea accentuata a instrumentelor mecanizate.

Astazi, ne bucuram de mii de sortimente de bomboane care pot satisface toate pretentiile in materie de aroma, culoare, forma, textura etc.