Cum se stabileste Pastele

In Biserica Veche cei mai multi sarbatoreau moartea Domnului in vinerea cea mai apropiata de 14 martie, numind-o "Pastele Crucii", iar Invierea o praznuiau in duminica urmatoare, care cadea intotdeauna dupa 14 martie sau dupa prima luna plina a echinoctiului de primavara. Aceasta duminica o numeau "Pastele Invierii".

In unele biserici din apus, se sarbatoreau Pastile la data fixa: fie pe 25 martie, fie pe 27 martie. Sfintii Parinti de la Sinodul I Ecumenic au fixat in Concilul de la Niceea, in anul 325, principiul fixarii Pastelui asa cum facea biserica din Alexandria (Egipt), unde astromia era in floare. Sfantul Sinod a stabilit ca Pastele sa fie sarbatorit numai duminica. Aceasta va fi prima duminica dupa luna plina dupa echinoctiul de primavara. Daca aceasta duminica va cadea odata cu pastele evreilor atunci pastele crestinilor va fi serbat duminica urmatoare. In fiecare an calculul se facea in biserica din Alexandria. Datorita acestei hotarari luate in Consiliul de la Niceea, obligatorii pentru crestini, data Pastelui varia intre 22 martie si 25 aprilie. Dar toate tabelele pascale erau imperfecte si din cauza ca data echinoctiului de primavara varia de la un punct geografic la altul si din pricina calcului astronomic sau din pricina Calendarului Iulian.

Asa deci, la 1582, Biserica Apuseana a constatat ca anul calendaristic iulian ramasese in urma fata de anul solar, cu 10 zile de la Sinodul I Ecumenic, adica in 1257 de ani. Atunci data la care s-a constatat si indreptat aceasta eroare, anume 5 octombrie, a devenit 15 octombrie.

Si in Biserica de Rasarit unii clerici si laici invatati au observant acest decalaj, dar animozitatile fata de catolici si situatia grea cauzata de atacul turcilor si de cucerirea Constantinopolelui au intarziat formarea calendarului.

In 1923, Bisericile Ortodoxe, sub presedentia Constantinopolelui, au hotarat indreptarea calendarului cu13 zile - cat ajunsese diferenta de la data Intaiului Sinod Ecumenic. Pentru a pastra unitatea dintre credinciosi macar de sarbatoarea Pastelui, au mentionat-o tot dupa calendarul neindreptat. Fiecare Biserica avea sa aplice hotararile in functie de reactia credinciosilor.

Dupa 1924, Biserica Ortodoxa Romana a indreptat calendarul fara compromisuri timp de cativa ani, pana la 1927, schimband data Pastelui intocmai dupa Biserica Apuseana. A revenit insa datorita opinei publice romanesti. Asa se face ca in toate Bisericile Ortodoxe, Pastile se tin pe stilul vechi, in cadrul noului calendar.
De aceea Pastile cad intre 4 aprilie si 8 mai si nu intre 22 martie si 25 aprilie ca la bisericile Apusene.

In Biserica ortodoxa, stilul vechi integral, cu eroarea aratata il tin numai Patriarhia de la Ierusalim, Sf Munte Athos, Patriarhia de Serbia si cea de la Moscova.
Stabilirea zilelor pascale crestine se face diferit, Biserica ortodoxa evitand coincidenta cu Pastele evreilor in timp ce Biserica Catolica nu tine cont de acest criteriu.

Indiferent de deosebirile esentiale- de doctrina si de traditie teologica – intre argumentul iudaic si cel crestin, ambele sarbatori contin ecouri indepartate din cultul arhaic al primaverii.

Club Editorial Retete Culinare
Autor: Alina_i