Cum sa faci sarmale ardelenesti si muntenesti ca Radu Anton Roman

(0)

2016-12-19 16:25:44

Sarmaua este un cuvant de origine arabo-turca, iar reteta originala se referea la o frunza de vita umpluta cu orez si cu stafide. Insa, la noi in tara acest preparat a juns sa fie incarcat cu semnificatii ce au ajuns sa ne defineasca traditiile si identitatea nationala.

De exemplu, de Craciun sarmaua devine o importanta componenta a ritualului crestin ortodox roman.

"Gospodina fierbe pentru masa Ajunului din toate felurile de bucate, ca sa rodeasca peste an. Bobul se mananca pentru sat, caci dupa bob omului indata ii vine sete si se simte satul. Perjele sunt bune, caci indulcesc pe om si-l potolesc la sfezi si la manii. Sarmalele sa le lasi mai pe urma, caci ele-s neamurile, ele-s sfadause; cat fierb in oala, tot una clocotesc si huiesc; si altul nime nu ocareste decat neamul. Strainii sunt ca painea si ca zaharul, sunt dulci, nu te batjocoresc. Dar mai intai sa gusti din peste, ca sa n-ai friguri peste an", scria Elena Niculita-Voronca in Datinile si credintele poporului roman adunate si asezate in ordine mitologica. 

Astazi, pentru ca mai sunt doar cateva zile pana la Craciun, va spunem cum puteti face sarmale ardelenesti sau muntenesti dupa doua retete de Radu Anton Roman:

Sarmalele muntenesti

Umplutura:

Se spala bine orezul.

Se toaca ceapa si verdeata (si ardeiul iute, de-o fi lume invatata cu d’astea), morcovii se rad.

Se amesteca toate, carnea tocata, ceapa, morcovii, verdeata, orezul, pasta de ardei si rosii, vinul - sare, piper, cimbru si marar praf, dupa pofta.

Se umplu foile, se ruleaza si se infunda la capete (nu foarte strans, sa se mai umfle si orezul) - Le puteti face mai mari, mai mici, cum va e placerea si indemanarea, numai sa nu se desfaca la fiert.

Fierberea:

O oala de lut gros se unge cu untura.

Apoi aranjati pe fund foi de varza si un strat de varza tocata.

Acum vine primul strat de sarmale, urmat de alt strat de varza, presarat cu pasta de rosii, de ardei, apoi iar sarmale, pana se umple oala.

Ultimul strat e de varza presarata cu foi de dafin, legaturi de cimbru si marar (piper, sare, boia dupa gust) si felii de rosii din bulion.

Se amesteca bulionul cu vinul, se incalzesc un pic, se toarna peste sarmale.

Se acopera si se pun la foc molcom - in nici un caz direct pe flacara - sa undeasca si sa bolboroseasca inabusit de la 5 ore in sus - zeama trebuie sa scada jumatate, chiar doua treimi din oala.

Se ofera fierbinti (a doua zi mai ales, ca atunci sunt coapte bine) cu smantana, ardei iute, mamaliga calda si vin foarte bun.

Sarmalele ardelenesti

Umplutura:

Ceapa se caleste putin in unsoare, apoi se adauga toata carnea, creierul si, dupa un timp, orezul.

Se amesteca bine toate, se lasa sa-si schimbe culoarea, apoi se potriveste mancarea de sare, piper, paprica, se lasa sa se raceasca, se mai adauga si 2 oua batute, se amesteca bine si se umplu foile de varza.

Sos:

Sarmalele ardelenilor sunt cat de mari se poate.

Umplutura e moale, apoasa, rasucita intr-o foaie mare, nu prea stransa.

In oala mare si lata de pamant, pe fundul uns cu untura, se potriveste strat de sorici si carne afumata, felii de chisca apoi panza de varza tocata, apoi strat de sarmale cu afumatura printre ele, crengute de marar si cimbru si iar asa si tot asa.

Ultimul strat e de varza. Se toarna sosul, se lasa oala pe marginea plitei, sa undeasca, si o noapte intreaga (nu uitati ca Chardonnay-ul, Traminer-ul, Pinot-ul Gris si Muscat-ul de Jidvei sunt acele vinuri albe care amesteca frenetic miresme de ambrozie si nectar cu parfumuri satanice, fragezimi acide cu alunecari desfranate, eleganta vanitoasa, nelinistita de play-boy cu concentrari si elocvente de sefi de promotie - mai pe scurt: vinuri cu arome amagitor florale, dar cu gust uluitor de generos, bine legat, sec si vanos).

Comentarii