2016-12-14 16:41:27
Cozonacul a devenit o prajitura simbol a sarbatorilor importante ale crestinismului. De fapt, la baza, cozonacul este o paine mai deosebita, cu o reteta ce a tot fost imbunatatita in timp.
Dat fiind ca toate gospodinele pregatesc cozonaci pentru Craciun, am strans 10 lucruri interesante si mai putin stiute despre acest preparat atat de indragit de romani:
1. Cozonacul este un simbol al transformarii spirituale, aceasta fiind legata de principiul activ al dospirii - prin dospire aluatul creste, la fel cum prin credinta omul se dezvolta.
2. Arheologii au descoperit printre ruinele din Egipt, cuptoare pentru copt si desene ce dateaza de acum 4.000 de ani, care dovedesc ca in aceasta cultura se facea paine dospita de diverse feluri, multe indulcite cu miere, un fel de stramosi ai cozonacilor.
3. Grecii au si ei cozonacul lor, se numeste plakous si se face cu miere, stafide si nuca.
4. Romanii au furat de la greci drojdia si painea dospita, dar au adaugat in cozonac fructe uscate. La inceput au fost doar doua varietati numite "libum" si "placenta", de la cea din urma venind termenul de "pasca" din prezent. Romanii au fost cei care au descoperit toate posibilitatile pe care le ofera drojdia adaugata aluaturilor.
5. Cozonacul era un desert popular in Evul Mediu, pentru ca brutarii europeni il faceau foarte des, pentru ca tinea mai mult timp.
6. In Marea Britanie, prima reteta de cozonac apare intr-o carte de bucate din 1718, cu recomandarea de a fi copt in forme lungi si inguste. Aceasta forma a devenit cea mai populara si recomandarea a ramas valabila si in zilele noastre.
7. Marie Antoinette, controversata regina a Frantei, a ramas in memoria oamenilor prin fraza: "Sa manance cozonac, daca nu au paine", dar cuvantul "cozonac" nu se referea la popularul desert, ci la firimiturile pe care, la sfarsitul, zilei brutarul le aduna de pe formele folosite sau din cuptor si le scotea afara pentru cersetori.
8. Tehnologia a dus la usurarea procesului de gatire a cozonacului, prin aparitia bicarbonatului de sodiu sau a prafului de copt, care au inlocuit drojdia. Astfel, aluatul crestea mai mult si cu mai putin efort.
9. Fiecare popor a dezvoltat o preferinta pentru un anume tip de cozonaci. Romanii il prefera pe cel pufos si mult crescut, framantat cu drojdie de bere; englezii il prefera pe cel mai uscat, cu fructe confiate; francezii il prefera in forme mai mici, cu multa ciocolata, un fel de briose etc.
10. In Anglia exista o traditie care spune ca in timp ce framanti aluatul de cozonaci, daca iti pui o dorinta, si apoi cozonacii vor creste in cuptor, dorinta ti se va indeplini.
