Beneficii ale alimentelor modificate genetic

Alimentele modificate genetic sunt organisme ale caror caracteristici au fost schimbate prin utilizarea tehnologiilor moderne care permit eliminarea sau adaugarea unor gene. Scopul modificarilor genetice este de a aduce in randul plantelor sau animalelor anumite trasaturi pe care oamenii le gasesc dezirabile. De exemplu, prin modificare genetica, unele plante pot creste in soluri aride si neprielnice sau se pot apara de daunatori.

Desi actualmente ideea de alimente modificate genetic e asociata cu laboratoarele pline cu eprubete si microscoape, realitatea e ca "ingineria genetica" a fost practicata inca din vremurile antice. Domesticirea plantelor si a animalelor a durat generatii intregi, intrucat fermierii nu au dispus, pana in secolul XX, de tehnologia necesara alterarii directe a genelor.

Totusi, cum au reusit ei sa creasca productivitatea agricola? Prin selectarea plantelor celor mai rezistente si utilizarea semintelor provenite din acestea. In cazul animalelor, le-au ales pe cele mai productive si mai sanatoase. Utilizarea imperecherii selective dateaza de prin anii 10.000 i.e.n. 

Bazele modificarilor genetice au fost puse de Gregor Mendel in secolul al XIX-lea, care a demonstrat printr-o serie de experimente intinse pe parcursul catorva ani ca exista un tipar predictibil prin care caracteristici specifice ale mazarii (cum ar fi culoarea florii) se transmit de la o generatie la alta.

Care sunt principalele beneficii ale alimentelor modificate genetic?

Cresterea productivitatii pare a fi cel mai important beneficiu, intr-o lume in care nevoile sunt tot mai mari, iar resursele sunt limitate. Ajustarea plantelor si animalelor in asa fel incat sa poata creste pe terenuri nespecifice lor, transformarea terenurilor aride in terenuri agricole, ofera posibilitatea utilizarii la maximum a spatiului de care pamantul dispune.

Rezistenta la daunatori se dovedeste a fi o alta trasatura care s-ar putea dovedi benefica omenirii. Modificarea genetica ofera solutii problemelor specifice. De exemplu, poate limita efectele unei epidemii sau ale unor paraziti raspanditi intr-o comunitate particulara, prin inocularea unor trasaturi rezistente la atacuri.

Minimizarea utilizarii pesticidelor constituie un alt beneficiu semnificativ, cu atat mai mult cu cat pesticidele pot cauza disparitia unor specii si perturbarea grava a unor ecosisteme.

In cateva situatii, ingineria genetica a fost aplicata insectelor, bacteriilor si altor forme de viata ce nu constituie alimente pentru a redresa anumite aspecte ale agriculturii. S-a apelat la modificarile genetice pentru a diminua populatiile de insecte ce devorau culturile sau pentru a inlatura anumite abilitati ale acestora (precum abilitatea tantarilor de a gazdui parazitul ce provoaca malaria).

Exista numeroase controverse cu privire la acest subiect, iar beneficiile aduse de modificarilor genetice sunt deseori ignorate. Exista cercetatori care sustin ca principalul argument pro al ingineriei genetice - respectiv cresterea productivitatii, nu este stiintific dovedit si ca majoritatea exemplelor sunt particulare si nu pot fi extrapolate.

De asemenea, se atrage atentia asupra rezolvarii unor probleme "particulare" prin cresterea rezistentei alimentelor la anumite conditii, fapt care s-ar putea sa scada considerabil productia, intrucat varietatea astfel dobandita s-ar putea dovedi foarte sensibila la daunatori mai putin specifici. Insa, despre riscurile pe care le ridica alimentele modificate genetic veti gasi informatii intr-un articol viitor.