Garganelli (paste) cu Ciuperci

Mod de preparare

Se curatat ciupercile si se taie in 4 pe lungime apoi le punem in cratita cu untul, sarea si catelul de usturoi intreg. Inabusim ciupercile si cine vrea poate sa stropeasca cu putin vin, eu nu.

Cind ciupercile s-au inmuiat adaugam rosiile proaspete doar usor crestate sau din borcanul cu rosii in bulion cum am folosit eu. si citeva tulpini de patrunjel fara frunze, la fiert vor da gust sosului.

Lasam sa fiarba la foc foarte mic si separat punem apa la fiert pentru paste, cind apa clocoteste se rastoana pastele si se adauga sarea. Se lasa la fiert cit scrie pe pachet daca sunt uscate sau numai pina se ridica la suprafata daca sunt facute in casa si nu-s uscate.

Evident ca daca vreti sa folositi pasta proaspata asteptati sa se fiarba bine sosul cu ciupercile si abia apoi fierbeti pasta caci dureaza numai 1 minut si nu 9 cit cele cumparate.

Sosul ciupercilor trebuie sa scada bine de tot. Atunci scoateti ctelul de usturoi si tulpinile de patrunjel si le aruncati. Adaugati piper si frunzele de patrunjel verde tocate, pastele scurse si 1-2 linguri de parmezan ras. Amestecati bine si mai adugati putin parmezan sau adaugati direct in farfurie.
Garganelli sunt o pasta tipica / traditionala din Emilia Romagna.

Daca multe retete nu au un adevarat autor si au fost transmise pe cale orala sau prin caietele gospodinelor, aduse dintr-o tara in alta inclusiv de catre soldatii diferitelor imperii care se uneau intr-o singura armata cum e cazul celui austroungar unde se intilneau toate natiile sau prin soldatii francezi sau spanioli care in acele vremuri invadau Italia si aduceau cu ei si retete de acasa, aceasta reteta este recunoscuta in documentele vremii inca de la 1725. Se stie cine si unde a inventat-o: party:.

Bucatareasa din casa cardinalului Cornelio Bentivoglio d’Aragona, Legatul Papei in Romagna (imola) trebuia sa gateasca pentru invitati traditionalii “caplétt” (capeletti un fel de tortellini tipici in romagna, tortellini sunt traditionli in Bologna).

Se zice ca dupa ce a framintat ouale cu faina ca sa poata face foaia si se pregatea sa taie patratele pe care apoi le umplea cu umplutura tipica de carne a vazut ca disparuse mare parte din umplutura =)) (o mincase cineva).

Cum nu mai avea cum sa pregateasca alta umplutura atit de repede (umplutura are nevoie de multe ore ca sa fie gata) a gasit solutia facind aceste paste care aveau o forma deosebita si erau usor de executat. In toate casele in acele vremuri se tesea pinza de cinepa, a folosit o bucata de lemn de dimensiunea unui creion, lemne cu care se aprindea focul in bucatarie si un pieptene de la razboiul de tesut.

Se pune patratul de aluat pe pieptenele de tesut si se trece betisorul peste el ca si cum ai trece un facalet, abia dupa ce a fost putin strivt pe pieptene se prinde un capat si se ruleaza rostogolind pe diagonala inca o data pe pieptene. Asa va avea dungile mai pronuntate.

a servit acesti garganelli fierti in supa asa cum ar fi servit si caplétt iar musafirii au fost incintati, au laudat bucatareasa si in scurt timp reteta s-a raspindit in zona. Se serveste in general cu vinat, cirnati, cu ragu (sugo) , cu ciuperci si trufe, chiar si la cuptor sau in supa.

Azi tot mai rar se folpseste pieptenele razboiului de tesut el a fost inlocuit cu o unealta din lemn care se poate folosi si pentru gnocchi (vezi pozele mele)

Sunt pasta cu ou deci se pastreaza proportia de 1 ou la 100 gr faina alba si un praf de sare. Se pot face in casa sau se cumpara, pot fi galbeni (culoarea o dau ouale de gaina care in aceasta regiune sunt hranite special ca sa dea oua cu galbenus foarte galben aproape portocaliu - se vind la magazin separat si scrie pe ele ca sunt oua pentru paste) dar pot fi si verzi cind alaturi de ou si faina se adauga si spanac fiert, scurs si tocat ff marunt.

Cine este interesat sa afle cum se fac gaseste reteta mea cu poze aici.