Traditiile si obiceiurile culinare romanesti de Pasti

(0)

2016-04-25 00:00:00

Cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii este Invierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, un moment care a marcat profund religia crestina.

Cu aceasta ocazie exista nenumarate obiceiuri si traditii culinare la romani.

Va prezentam mai jos cateva dintre acestea:

pasti-1.jpg

- In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Femeile trebuiau sa termine de tors canepa pana in aceasta zi. Copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste, zicand:

"Catii / Matii / Toarse caltii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai, / Sa te - nduri si sa ne dai / Cele oua - ncondeiate / De acolo din covate".

- Tot in Joia Mare se inrosesc ouale, pentru ca se spune ca ouale vopsite in aceasta zi nu se strica tot anul. De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate in curtea unei gospodarii o feresc de piatra

- Exista obiceiul ca in noapte de Inviere sa se sfinteasca painea numita pasti, fie sub forma de anafura sau anafura amestecata cu vin. In Bucovina, aceasta paine, sub forma de prescuri, o aduc la biserica femeile, in Vinerea Mare, cand se slujeste Sfantul Maslu. Iar in zona Banatului o aduce o singura familie, in Joia Mare, ca milostenie pentru o ruda decedata in anul care a trecut, impreuna cu vin si vase.

- In Moldova mai ales, dar si in alte zone ale tarii, femeile pregatesc din grau pasca. Ea se framanta din faina de grau, la care se adauga lapte, uneori si oua. Pasca are forma rotunda pentru ca, in popor, se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac impletit in trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. Intre impletituri se pune branza sarata sau dulce, framantata cu ou si stafide. Pasca se impodobeste cu ornamente din aluat - flori, spirale, frunze etc.

- Inainte de a se face pasca, femeile se spala pe cap, se piaptana, imbraca straie curate, fac rugaciuni si abia apoi se apuca de plamadit. Cand pun pasca in cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe toti peretii si apoi la gura cuptorului, zicand: "Cruce-n casa, / Cruce-n masa, / Cruce-n tuspatru / cornuri de casa".

- Drobul a devenit un simbol al sarbatorilor Pascale, la fel ca pasca si ouale rosii. Taierea mielului la Paste nu este altceva decat jertfa anuala a zeului din religiile precrestine. In acelasi timp, mielul este unul dintre simbolurile Mantuitorului Hristos.

In cosul care se duce la sfintit, se mai pun: carnati, oua rosii, colaci, branza, slanina, drob, usturoi, sare, prajituri si alte alimente. Acestor alimente, sfintite, li se atribuie puteri vindecatoare, dupa cum urmeaza:

- Albusul de ou rosu sfintit se usca, se pisa si se sufla in ochii bolnavi de albeata, ai vitelor si oamenilor.

- Cu slanina se ungeau ranile sau vreun picior scrantit. De asemenea, pentru friguri, omul se afuma cu slanina si tamaie puse pe o lespede. Slanina, consumata ca atare, se spunea ca are proprietati tamaduitoare pentru oameni si vite.

- Hreanul sfintit se pastra in pamant, crezandu-se ca el curateste apa fantanilor, vindeca de boli si friguri. Daca cineva il consuma cand vine de la biserica, se spune ca va fi iute si sanatos tot anul.

- Sarea era folosita la sfintirea fantanilor, iar azi e pusa in mancare.

- Cuisoarele se spunea ca sunt bune pentru dureri de masele.

- Cu faina se freca ochiul vitei bolnave de albeata.

- Usturoiul sfintit se spunea ca nu se strica si se folosea si la alungarea strigoilor sau pentru tamaduirea celor bolnavi de vatamatura.

- Lumanarii de la Inviere sunt pastrate sapte ani si aprinse in caz de grindina, furtuni, sau mari primejdii.

Ciocnirea oualor:

- La masa pascala, capul familiei ciocneste oua cu sotia si la formula traditionala :"Hristos a inviat!" adauga: "Hai sa ciocnim oua, ca sa ajungem si la anul Pasti frumoase, iar dupa moarte sa ne vedem iarasi in ceruri!" Apoi ciocnesc si ceilalti membri ai familiei.

- Cinstea de a ciocni oul mai intai revine celui mai in varsta. Se crede ca, facand acest lucru, membrii familiei se vor vedea si pe lumea cealalta.

- Se mai spune ca in prima zi de Pasti nu e bine sa mananci oua rosii, pentru ca tot anul "iti va mirosi gura ca oul clocit" sau ca e bine sa mananci ouale nesarate, caci altfel ti se vor rosi mainile.

- E bine sa tii minte cu cine ai ciocnit oul prima data pentru ca, daca din intamplare te ratacesti printr-o padure, trebuie sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit oul de Pasti si imediat gasesti drumul.

Sursa articol: crestinortodox.ro
Sursa foto:kidizi.ro