Alimentatia in diabetul zaharat de tip 1 (insulino-dependent)

Diabetul zaharat este boala care se manifesta prin hiperglicemie, adica prin cresterea concentratiei de zahar din sange peste limita normala. Diabetul zaharat de tip 1 (insulinodependent) se caracterizeaza prin incapacitatea bolnavului de a supravietui fara injectarea unei doze zilnice de insulina. In lipsa insuline, persoana afectata de diabetul insulinodependent poate intra coma diabetica hiperglicemica intr-un interval de timp relativ scurt (de la cateva ore, la cateva zile). 

Pentru bolnavii de diabet insulinodependent alimentatia reprezinta, alaturi de tratamentul cu insulina si de exercitiile fizice, o metoda cheie de controlare a glicemiei. Pentru ca alimentatia este cheia constrolului glicemic, indicatiile diabetologului trebuie respectate cu strictete. Chiar daca la prima vedere a adapta alimentatia unei familii la nevoile celui care are diabet poate parea o corvoada, in realitate e mai mult vorba de adoptarea unui stil alimentar mai sanatos prin mancarurile consumate si prin programul regulat de alimentatie.

Alimentele furnizeaza energia de care are nevoie organismul pentru a functiona. O alimentatie corecta contine: glucide, lipide, proteine, vitamine, saruri minerale, fibre si apa. Un diabetic trebuie sa cunoasca continutul de glucide, lipide, proteine, cholesterol si sare al alimentelor. 

Care este rolul glucidelor?

Glucidele sunt substante nutritive ce constituie sursa principala de energie. Consumate in exces, duc la o crestere semnificativa a glicemiei. Glucidele trebuie sa reprezinte circa 50-60% din necesarul caloric al unei persoane cu diabet zaharat de tip 1.

Tipuri de glucide:

Dupa structura, glucidele se impart in:

Monozaharide (glucoza, fructoza, galactoza)Dizaharide (zaharoza, lactoza)Polizaharide (amidonul, glicogenul)

Dupa viteza de absorbtie, glucidele sunt:

Cu absorbtie rapida (glucoza, zaharul)Cu absorbtie lenta (amidonul)Cum obtinem necesarul zilnic de nutrient?

Se consuma necantarite:

Legumele verzi, zarzavaturile. Acestea contin glucide intre 3-5g la 100 g.Fructele cu continut redus de glucide la 100 de grame (5-6 g): pepene rosu, grapefruit, lamaiLaptele si iaurtul contin 4% glucide si sunt recomandate in special in alimentatia copiilor cu diabet.

Se consuma cantarite:

Legumele radacinoase - ceapa, morcov, radacina de patrunjel, pastarnac, sfecla, telina - contin 10-15 g de glucide la 100 g.Fructele cu continut mediu de glucide (10-15g la 100 g) precum: mere, prune, pere, cirese, piersici, caise, portocale, gutui, fragi, zmeura, dude, corcoduse, mure)Carnea slaba si pestele nu contin glucide, insa se recomanda cantarirea lor pentru a nu depasi cantitatea de proteine necesara zilnic. Acestea contin 18-20 % proteine si 3-6% grasimi (carnea grasa contine intre 15-35% grasimi). 

Se consuma la indicatie precisa pe lista de meniu: 

Paine, leguminoase uscate (fasole, soia, linte). Acestea contin cam 50g de glucide la 100 g de produs.

 Se recomanda evitarea:

Zaharului - care contine 100% glucide, miereii, gemurilor cu zahar si a celorlalte dulciuri (acestea contin glucide intre 60-100 % din totalul de nutrienti).Cum se stabileste necesarul caloric?

Necesarul caloric pentru o persoana cu diabet de tip 1 se calculeaza in functie de:

Starea de nutritie (greutate normala, mai mica sau mai mare)Efortul fizic depus in fiecare ziVarstaSex (baietii au nevoie de mai multe calorii decat fetele aflate la aceeasi varsta)Perioadele din viata (in timpul sarcinii aportul caloric ar trebui sa creasca cu 300-400 kcal pe zi, iar in perioada de alaptare cu 500-600 kcal.)Controlul glicemic. La persoanele cu control glicemic necorspunzator, care pierd o parte din glucoza in urina, nevoile calorice sunt mult mai mari decat la cei cu control glicemic bun. Cate glucide trebuie sa mancam zilnic?

Glucidele ar trebui sa furnizeze 50-60% din necesarul caloric zilnic. Dintre acestea maxim 10% ar trebui sa fie mono si dizaharide, restul de 90 % fiind compus din poluzaharide (amidon).

In mod normal, o persoana cu diabet de tip 1 ar trebui sa consume zilnic 250-300 g glucide. Numarul acestora poate creste la persoanele foarte active.

Cum repartizam glucidele pe mese

In general se recomanda repartitia glucidelor astfel: 

20% la micul dejun (orele 07 – 08)30% la pranz (orele 13 – 14)20% la cina (orele 19 - 20)si 3 gustari (10:10 – 11; 16:30 – 17; 22 – 22:30)

Orele pot fluctua in functie de programul de lucru sau de scoala si de schema de insulinoterapie.

Care este legatura dintre calorii si glucide, lipide, proteine?

Pentru a sti cate grame de mancare trebuie sa consumam pentru a atinge necesarul de glucide, lipide si proteine, putem folosi conversiile de mai jos:

* 1 gram de glucide elibereaza 4kcal
* 1 gram de proteine elibereaza 4kcal
* 1 gram de lipide elibereaza 9 kcal

Exemplu de dieta pentru un barbat de 75 de kg, care are nevoie de 2200 de calorii pe zi:
1. Se determina numarul de glucide, lipide si proteine
55% glucide......................................1210 kcal/zi = 302 grame (~300 g)
15% proteine.....................................330 kcal/zi = 82 grame
30% lipide..........................................660 kcal/zi = 164 grame

2. Se efectueaza repartitia pe mese a glucidelor
Mic dejun: 20% din numarul total de glucide = 60 grame
Gustare ora 10: 10% din numarul total de glucide = 30 g 
Pranz: 30 % din numarul total de glucide = 90 g
Gustare ora 16: 10% din numarul total de glucide = 30 g
Cina: 20% din numarul total de glucide = 60 g
Gustare ora 22: 10% din numarul total de glucide = 30 g

Numarul de nutrienti din alimentele de baza il gasiti aici. Tot ce mai ramane de facut acum este stabilirea unor meniuri care sa va placa si care sa nu depaseasca gramajele recomandate.